Saturday, August 22, 2015

Back to Kansas

Se intampla uneori ca te trezesti si iti da cu virgula la inventarul interior. Uite-asa si eu. M-am ridicat din pat si nu mai erau in mine nici Danonino nici Danu. Am ramas cu un procent de naivitate atat de mic incat nu mai pot scrie aici decat daca mi-as mai lua pe cap si impostura. Am destule si fara ea.

Asa ca Dorothy se intoarce inapoi in Kansas pentru ca a ajuns la finalul organic al bloguluinaiv, la 'foarte rar'. A vazut gargarite si fluturi pe carari serpuite, prin iarba inalta, adiata de vant. A alergat cu limba scoasa, sa prinda fulgi de zapada. A facut baloane de sapun in soare. A sarit intr-un picior in sotroane, singura sau cu altii care-i semanau.

A invatat si s-a facut prea mare. Asta e si bine si rau.

Din preaplinul interior inca nu stiu ce o sa fac. Probabil o sa construiesc altceva, altundeva. Cand o sa fie, revin aici si dau un semn, ca sa stiti :)

>:D<




PS: ce frumos a fost! Multumesc voua si imi multumesc si mie.


4 comments:

Miha said...

Nu. Nu accept. Nu ai voie. Treci inapoi :(

Magarul de Aur said...

Ca bine zice domnisoara de mai sus, ce-ti veni? Nu ne lasa singuri si necititi. Te iubim, te adoram, intoarce-te la noi. Sau apuca-te mai repede de alt blog. Eu te citesc in fiecare zi de munca, sa-mi iau energie sa rezist printre cretini. O sa ma dea afara, sa stii, fara doza mea mea zilnica o sa devin un monstru.

Tare rau imi mai pare. Si... de unde pierderea masiva de naivitate la tine? Nu cred deloc!

Interzisa said...

Din prea plinul interior, mai scrie-ne una alta...aşa... în stilul tău. Că ne place.

Dorin said...

M-ai delectat cu postarile tale. Ai talent la scris, n-ar trebui sa renunti la a scrie.
Succes in continuare!