Sunday, May 31, 2015

Mai multe bulinute mai rotunde, de mai.

Hei! M-am intors. Ca la Hollywood, doar ca mai simplu. Dănu' se intoarce. Bine ca are unde sa se intoarca.

Nu am mai scris pentru ca nu am mai avut suflet si pentru asta, de timp sa nu mai vorbim. Ambele se duceau in intregime pe munca si viata. Viitorul pare oleaca mai promitator, atat pe partea de timp cat si pe cea de suflet, asa ca redeschid pravalia. Blognaivul, adicatelea.

M-am intors la timp pentru o trecere in revista a lunii mai. Au fost si mai minunate decat mai, insa nici cu mai nu imi mai e rusine :P

  • in primele zile din mai am gazduit un motan. Parca eram la zoo, doi Iepuri si-un motan. Titian e un motan foarte, teribil, extrem de cuminte. Ca un covoras negru care mananca si respira cu suierat. S-a lasat cu greu imblanzit. Abia in ultimele zile ale sederii lui la noi ne-a intampinat mieunand. Tot atunci a si adormit, increzator, pe pilota langa mine si s-a facut covrig langa Iepurele care citea latit pe canapea. In seara in care s-a facut predarea motanului catre stapanii de drept, am vazut si de ce. Titian are o singura iubire: pe George. I-a fost de ajuns sa-l vada ca a inceput sa toarca si a scos la suprafata un alt motan, unul calin, din categoria celor care isi imping capul urecheat si pufos in palma care ii mangaie cel mai mestesugit. Titian e un motan 99,99% negru, extrem de cuminte si foarte fidel. Si mai ascunde un alt Titian in el.
  • amalgamul de multa lume, tihna si vorbe, vata de zahar, hohote de ras si ploaie din dupa-amiaza de trei mai. Mai amuzanta ploaie ca asta n-am mai prins de mult. Ne-am ras cutremurat sub umbrela mai mult convexa de vant decat concava si protectoare. Am mancat vata de zahar uriasa si uda. E buna si uda, de stiut. Am ajuns acasa murate din cap pana in picioare.
  • un doi mai tactil decat niciun altul pana acum. Senzatii delicioase sub singurul bambus urias din Bucuresti, dans de maini care se cauta, imbratisari lungi si dese (la imbratisari, nota bene, nu e ca la pauze. E bine sa fie dese insa e musai sa fie lungi.). Un prim film plus ceva vorbe si ceva noua topografie sentimentala. Memorabilele intrari de pe Eremia Grigorescu.
  • trei soiuri noi de mere, fabuloase toate. Mi-e si greu sa fac un top. Pink Lady proaspat, crocant si acidulat, Granny Smith tari si cu gust variat, la inceput acrisor, indulcit treptat, foarte zemoase sau Braeburn, un mar bicolor minunat imbinat, cu niste intorsaturi surprinzatoare de aroma si foarte ferm. Toate de re-mancat. Mai ales Braeburn... (si iata ca se incropeste incetisor un top ^_^ )

  • - de la stanga la dreapta, I give you Pink Lady, Granny Smith si Braeburn -


  • o tura la Bookfest, cu multa foame de carti. Satisfacuta. Partial. L-am ochit pe domnul Filip Florian si m-am emotionat. M-am gandit. Ca sa ma bucur la maxim de Bookfest, la anul voi economisi cu juma' de an inainte si imi voi angaja si doi hamali. Nu inteleg de ce nu s-a gandit nimeni sa infiinteze un punct de curierat la intrarea in targ, pentru a fi posibila externalizarea singurului aspect neplacut al targurilor de carti: greutatea.
  • multe revelioane si o acumulare continua de drag. In paralel cu acumularea semnelor de intrebare si-a punctelor suspensive. Ciudat cum ceva din mine alege dragul in defavoarea analizei.
  • No comments: