Monday, November 3, 2014

Lanzadera


Eram in La Lanzadera, in parcul de distractii din Madrid. Sus de tot, in varf. Se inserase si clipoceau luminile orasului, cat vedeam cu ochii. Nici Neina nici Andreea nu miscau la stanga si la dreapta mea. Parca nici nu respirau. Stiu sigur ca eu imi tineam respiratia si imi pulsau tamplele, de la excesul de suflare, de viata, de fericire, de la simturile prea excitate. Desi aerul era cald si uscat si il simteai pe piele ca pe o haina in plus, mi se facuse pielea de gaina. Unele portiuni de piele de gaina impingeau prin tricou ca o mini-scena din Alien.

Apasam tare degetele pe suportul galben de siguranta, care imi apasa la randul lui coapsele de scaun si mi le tinea usor departate.
-sursa foto-

As fi vrut sa pot inspira si expira profund si abdominal, cum invatasem din cartea despre yoga imprumutata de la Instituto Cervantes impreuna cu La Colmena, in ziua aia ploioasa. Doar ca era liniste si fierbea pe sub pielea mea o asteptare si eu imi tineam respiratia si dintr-o data am cazut in gol, as fi vrut sa tin ochii deschisi insa nu puteam mereu si ii mai inchideam pe alocuri, mi-era si frica si placere, aveam un ghem cald in stomac si ghemul asta radia caldura de jur imprejur, simteam ca nu mai am control nici asupra mainilor mele. Imi era cald si mi se zburatacea parul in toate directiile si in poza pe care am cumparat-o la final eram imbujorata, cu ochii mari de un amestec de curiozitate si frica si gura deschisa intr-un A.

Si-mi mai amintesc cum fetele au tipat, una chitait si scurt si alta continuu, in stanga si in dreapta mea. Eu n-am scos niciun sunet. Nici n-am respirat pana jos. Poker face.

Ciudat cum unele apropieri iti aduc in stomac un ghem cald, ca si cand ai cadea liber de la 80 de metri. Si-ai nevoie de putin timp dupa, sa respiri profund si abdominal, eficienta metoda de scadere a pulsului si de potolire a fierberii de sub piele.

Oameni-Lanzadera. Sa fie marcati cu o banda galbena. Sa pastram distanta.

3 comments:

Magarul de Aur said...

Haaaau, bine ca n-a citit amaratul de-a inspirat asta ca nu mai avea nici o sansa, venea si se preda, sa-i faci ce stii tu mai bine :P

Dănu said...

Ah-umorul-dumneavoastra-ma-umoara.

Magarul de Aur said...

Vai dar nu muriti va rog, ca vaduviti lumea :P