Friday, February 7, 2014

Atat de multa frumusete

Lumea mica e teribil de frumoasa. Lumea mare e magnific de frumoasa. Cica si aia minuscula e la fel, nu stiu ca eu nu vad microscopic si mai sunt si nitel mioapa. De foarte multe ori (suficient de multe incat sa cred ca e de fapt o problema si nu o binecuvantare) simt ca mi se umfla sufletul de drag si de frumusete si de bine si nici la o sedinta de acupunctura nu s-ar dezumfla. Sunt constienta ca par proasta, limitata, nepasatoare, de esenta a lumii neprinzatoare. Pe langa astea, "naiv" e chiar un cuvant dragalas ca o pereche de urechi pufoase de pisica, vazute de sus.

Lumea e rea, stiu, am experimentat. Viata la oameni e greu, stiu, si a mea e al dracului de complicata si de dificil de descalcit. Se intampla atatea lucruri oribile, atatea nedreptati, atata karma tine musai sa fie spalata si ras-spalata, stiu, vad si eu, de cele mai multe ori la mine si la cei la care tin.

Cum poate fi totul atat de frumos, atunci? Habar n-am. De la nivelul meu ridicol de mic, fac ce pot: ma bucur. Cam asa:
 it's hard to stay mad, when there's so much beauty in the world. Sometimes I feel like I'm seeing it all at once, and it's too much, my heart fills up like a balloon that's about to burst... And then I remember to relax, and stop trying to hold on to it, and then it flows through me like rain and I can't feel anything but gratitude for every single moment of my stupid little life...

-sursa foto; cam asa de tamp arat si eu, in bucuriile mele multe, mici, ridicole-

Mai tii minte? Din American Beauty. Era o zi fabulos de frumoasa si insorita, era mai si inainte de scoala am mers mai multi din clasa la Studio, sa-l vedem. Apoi am cumparat covrigi calzi cu susan de langa sinagoga si am mers alene pe bulevard, comentand, rozand covrigi si razand la soare. Imi amintesc cum se vedea parul morcoviu al Luizei printre genele intredeschise, in bataia soarelui.

Zilele astea mi s-a umflat si mie sufletul ca un balon de la these here things:
  • sa sparg si sa mananc nuca de cocos, multa si multa;
  • la inceput de an am facut un borcan in care pun in fiecare seara un biletel cu un lucru minunat de peste zi. Sa le tin mai bine minte, sa ma asigur ca nu trece o zi fara lucruri bune si frumoase, sa fiu mai recunoscatoare pentru tot ce am si ce vad. E un obicei ridicol. De placut, caldut si frumos :D
  • sa simt, aproape fizic, cum mi se dezgheata mintea cand am pus-o la treaba cu Max Weber. Habar nu avusesem ca atat fictiune o inghetase, ca doar mai faceam si chestii mai complicate decat lecturile usurele, invatam de pe Coursera, ma documentam pe diverse teme...
  • sa rod crutoane. Painea uscata e de o mie de ori mai buna decat cea moale;
  • sa merg cu greu prin zapada. Muschii lucreaza din belsug si observi mai multe la viteza scazuta;
  • frig, viscol, vant puternic. Cand natura se dezlantuie in vreun fel, fie el ud, uscat, vantos sau ametitor, mie imi plezneste sufletul de incantare, nu stiu de ce, probabil am avut o copilarie grea si o bunica aspra.
  • Paprika TV. Ptii, de ce nu mi-o fi zis si mie nimeni de minunea asta pana acum, nu stiu. Auzi tu, sunt unii pofticiosi si simpatici care mangaie fiecare ingredient in parte, il ridica in slavi, fac mancare, o mananca, o lauda, se ling pe degete si maraie de placere si sunt filmati in tot timpul asta. Ca sa se stie, ma dau in vant dupa Nigella, Jamie Oliver si Tony Singh. Si doamna Martha Stewart e simpatica, insa  nu azvarle cu ingredientele, nu baga mana, nu e pofticioasa si e prea putin entuziasta si prea mult plina de reguli stricte. Bag de seama ca primitivismul meu iese la suprafata si in my choice of cooking-genies. Oh well, asta am, asta scot la suprafata. It's only fair.
  • sa stau sub patura si oh-the-pain, sa ma uit la TV. Cel de la bulina de mai sus. O sa ajung sa iau si notite. O sa ajung sa ma rostogolesc prin casa. O sa fiu doua beze deodata, asta fiindca-s gemeni.
  • proful de la cursul de Constitutional Struggles in the Middle East. E tare destept, a lucrat sa puna pe picioare Afghanistanul, e frumos de pica, are consoanele tari nemtesti si adorabilul "v" persan, se scarpina tot timpul in cap, pe la ureche, pe barbie, pe obraz si face glume tare bune si jocuri de cuvinte. Iar cand zambeste, a treia chestie se multiplica exponential. Pana si Iepurele a bagat de seama ca poarta aceeasi camasa de la inceputul cursului; iar mie imi place foarte mult asta, tind mult catre ascetism (macar de-asta, daca cu burta nu pot) vestimentar. Sunt aproape convinsa ca de banii ramasi isi cumpara carti.
  • fac un Pai Mu Tan /  Bai Mudan fantastic de gustos. Si-apoi il beau singura, pana la ultima picatura :P Nimanui nu-i mai plac ceaiurile albe.
  • am dat, din intamplare, de un mustar tare bun, treaba serioasa, fara prostii in el, iute-rau. A rezistat less than o saptamana, mai aveam putin si-l puneam si pe mere.
  • ce inventie grozava sunt ouale, bine ca exista! Ave, Gallina, mancaciosii te salutant! Prajite in unt, sa stii o treaba (gustoasa).
  • Shakira asta, dupa ce ca e frumoasa rau, face clipuri cu Beyonce (altaaa) si cu Rihanna (altaaa). Sa o ia si pe Scarlett Johansson, sa faca un clip in patru, sa ma pot uita la soare dar la dansele ba. Ce daca Scarlett nu canta, oricum la ea e suficient sa apara.
  • mi-au placut tare mult Snatch si Her, sa vedeti si voi!

4 comments:

Cristi said...

:) Chiar ma gandeam sa-ti recomand sa vezi "Her". In timp ce urmaream filmul, acest fragment m-a trimis cu gandul la Blognaiv:
"- Why are you leaving?
- It's like I'm reading a book... and it's a book I deeply love. But I'm reading it slowly now. So the words are really far apart and the spaces between the words are almost infinite. I can still feel you... and the words of our story... but it's in this endless space between the words that I'm finding myself now. It's a place that's not of the physical world. It's where everything else is that I didn't even know existed. I love you so much. But this is where I am now. And this is who I am now. And I need you to let me go. As much as I want to, I can't live in your book any more..."

Dănu said...

Minunat fragment, Cristi. E greu sa nu-l transformam pe celalalt intr-o fictiune, sa nu vrem sa-l lipim de noi si sa-l facem mai putin el...

Viata la oameni e greu, se pare ca si viata la OS :P

Simpatica aceasta cooperativa de gusturi cinefile similare. Stii ce mi-a placut mie mult in ultimele luni? Woody Allen, sa incerci sa vezi si tu, poate iti va placea.

Cristi said...

Voi incerca, multumesc pentru recomandare.

PS: Tu ai vazut "Closer" (2004)?

Dănu said...

Da, acum multa vreme. Nu imi amintesc nimic din el.