Monday, September 30, 2013

Bulinute à la Rapciune

  • sa adormi pe fundal de picaturi de ploaie;
  • smochinele cu branza de capra. Cineva sa inventeze un adjectiv pentru ele, ca nu exista unul acum si, in lipsa lui, n-ai cum sa povestesti despre ele decat cu onomatopee.
  • salata adunata, ingredient cu ingredient, din gradina. N-am parte de asta decat de-un manunchi de ori pe an si e asa de frumos ca imi dau lacrimile.
  • in lunca Dunarii, daca nu e nor, noptile sunt foarte luminoase si luna are mai mereu halou. Sa tot stai cu capul pe spate, privind la stele.
  • Niciu' face fotografii din ce in ce mai minunate, sa-i fie de bine si la mai mare :) ;
  • must usor intepator, pentru el sar si-ntr-un picior :P Da' nu-i nevoie, imi dau ai mei chiar si fara sa cer.
  • caramelele Korivka de la Roshen. Le lasa mult in urma pe Bucurii and they make you wanna become an importer. Or be uber-cute and receive them as a present.
    -sursa foto-
  • mirosul de menta si busuioc puse la uscat... cam peste tot in sufragerie. Mai avem putin si trebuie sa le cerem voie sa trecem, sa ne asezam...
  • 2013, anul prunelor divine. Sa notez, sa nu uit.
  • sa-mi arate cineva un film spaniol in care nu exista nuditate perfect gratuita si deloc necesara. Amuzanti oameni.
  • am vrut sa fac un gem de piersici care sa pastreze delicatetea si dulceata din fructe. Iubind prea cu foc busuiocul anul acesta, am pus cateva crengute, sa fie, acolo. Am sfarsit prin a obtine un gust greu ce aduce cu fructul pasiunii. The weird kitchen alchemy...
  • duolingo.com e mi-nu-nat. Nu pentru ca am eu multe, multe lingouri si ma descurc excelent :P . Un site gamificat, de pe care inveti cu drag cateva limbi straine.

Sunday, September 29, 2013

Ceaiul de duminica (3)

Asaaaa, inca o duminica minunata de adaugat la lista de duminici minunate de anul asta ^^ Ti-ai adus ceaiul? Hai sa purcedem sa rasfoim.

  • Niste minunatii de fotografii abstracte care iti tureaza putin imaginatia. E poezie peste tot in lume, chiar si in gheata. Ochi sa fie. Eu am vazut numai galaxii si tarmuri polare, ce-o spune asta despre mine?
  • Overcoming the Social Cost of  Being Different, un text al lui Leo Babauta de la zenhabits care mi-a facut bine. Stiu ca toti suntem diferiti, doar ca diferentele unora sunt mai ciudate decat ale altora si ne cam place sa-i credem niste dubiosi pe cei care sunt ciudati altfel decat noi. Sa vezi daca nu mananci ca toata lumea ce mai auzi... Zaharul e bun, mananca doar putin dulce, dar tu sigur mananci destule proteine, cica mancatul prea sanatos e o boala psihica, eu am crescut cu paine si parizer si n-am nimic, ei mereu ii place sa fie in centrul atentiei, vai, numai salate, doamne cat unt pui pe paine! 
  • Uuuuh, frumoase finlandezele si mexicancele, nu ti se pare? Nici domnii din Serbia si Spania nu sunt rai de-loc! Niste psihologi scotieni au suprapus mii de chipuri, au tras linie si au ajuns la o medie a fetelor diferitelor nationalitati.
  • Amuzant si nu prea, despre cum corectitudinea politica acopera ganduri mai putin demne la adresa celor frumos-numiti. Scurta analiza despre situatia femeilor 'puternice'. Mda, mareata revelatie, ce sa spun. Articolul ii arata cu degetul pe vinovati si include in randul lor pe 'delusional women'.
  • Soc si groaza, lumea e cruda, there's no such thing as free lunch si nu exista prietenie dezinteresata ci un soi de friendship bank, unde se depune, se retrage, se acorda dobanda. Fratii  si parintii sa traiasca, doar acolo ne putem permite ceva mai mult egoism bland penalizat.

Friday, September 27, 2013

'In cautarea fericirii', Bertrand Russell

-sursa foto-
O carte despre cauzele fericirii si nefericirii oamenilor, scrisa la aproape 60 de ani de catre un domn britanic, elegant, ateu si umanist implicat social, mare sustinator al libertatii de gandire si uuusor cinic, cu o viata personala condimentata? Oh, da-da-da, aduceti-o incoa' sa o citesc mintenas, am zis eu :P

Precum am zis, am si facut. Am citit-o, am subliniat-o pe sfert, am scris pe ea, am rasfoit-o, am citit-o din nou, am scris paragrafe din ea pe post-it-uri si le-am lipit peste tot, am discutat-o cu Iepurul-cautator-intr-ale-fericirii. 'In cautarea fericirii' este o carte minunata si promit solemn ca e dintre cele pe care e musai sa le avem in casa si sa le citim macar o data pe an. Cand o sa dati peste acest volum in librarii, cumparati-l in mai multe exemplare, o sa va tot vina in minte oameni, atat din cei fericiti cat si din cei mai putin, care vor avea mult folos de pe urma lui. Cu voi in frunte, sa fim intelesi. Unless you already are an illuminated guru. Caz in care, cand scrii o carte vreau si eu sa o citesc, te rog frumos.


-sursa foto-
Domnul Russell a luat-o temeinic si si-a impartit demersul in doua: care sunt cauzele care ii fac pe oameni nefericiti si care sunt cauzele fericirii. Nefericirea vine, pare-se, de la dramatisme, competitie cu ceilalti, plictis, oboseala, invidie, paranoia, simtamantul pacatului si teama de parerile celorlalti. Sa nu numaram in gand cate dintre ele bifam pana nu pomenim si motivele fericirii, okay? ;) Ele sunt pofta de viata, cantitatea de afectiune din viata noastra, familia si apropiatii, munca, interesele impersonale (adica hobby-urile, pasiunile) si un anumit fel de resemnare care consta in a face tot ce tine de tine si a lasa rezultatul final la mana 'sortii'.

Dintre sursele nefericirii m-a pus mult pe ganduri capitolul despre invidie. Mai multa lume decat mi-as dori (note to self: mai taci din gura, atunci) stie despre mine ca mi-as da bucuroasa vreo treizeci de puncte de IQ pentru un kit de perfectiune fizica. Faptul ca tocmai am vazut sute de fotografii cu fete fabulos de frumoase din Ucraina (ce pe pamant mananca femeile alea??!) nu m-a ajutat cu mult, poate doar sa constientizez ca am o problema. Sau, ma rog, prea mult timp liber sa ma gandesc. Leacul potrivit pentru invidie, spune Russell, are cateva aspecte: mai intai, sa ne asiguram ca ne crestem tinerii incredintandu-i ca sunt oameni de isprava si ca sunt okay asa cum sunt ei; apoi, disciplina mentala: a nu permite prea-flexibilei minti umane sa bantuie pe taramuri mlastinoase; a ne bucura de toate placerile care ne ies in cale, a ne ocupa eficient timpul si mintea astfel incat sa nu mai facem comparatii; intr-un final, a incuraja admiratia, care va inlocui putin cate putin invidia.

Despre cauzele fericirii as transcrie tot ce-a scris Russell :P  Nu am sa fac asta, ca nu-i frumos, am sa ma opresc la doua lucruri importante. Mai intai, pofta de viata, "cel mai universal si distinctiv insemn al oamenilor fericiti". A te bucura de tot ce-ti iese in cale, a te interesa de multe lucruri, a gasi minunea din obiectele si intamplarile marunte ale cotidianului, a gasi oamenii din jur mai degraba buni si minunati decat invers, a-ti umple zilnic mintea cu imagini si ganduri bune. Toata suma banalelor lucruri mici, pe care, daca le faci, esti etichetat drept "simplu". De catre dezabuzati si nefericiti, dar ei nu conteaza chiar asa de mult, right? :D

-sursa foto-
Apoi afectiunea, cu sentimentul ca esti in siguranta care vine din iubirea pe care o primesti si care duce mai departe, intr-un cerc virtuos, la extra pofta de viata, fericire si iubire daruita mai departe. Din pacate, multe sunt obstacolele in calea afectiunii, crede Bertrand Russell. Ne e teama sa ne exprimam afectiunea sau admiratia pentru ca altii ar putea intelege cine stie ce si am ajunge in gura lumii, pentru ca persoana admirata ar putea intelege cine stie ce... Din prea multa precautie, pe vremea lui Russell oamenii ramaneau neiubiti si neiubinzi. Poate si in ziua de azi, eu una stiu sa numar prea bine ocaziile in care mi-am infranat exprimarile admirative din exact acelasi motiv, sa nu fie intelese gresit :( Nimic mai gresit, caci "dintre toate formele de precautie, precautia in dragoste este, probabil, cea mai fatala adevaratei fericiri."


Necomplicata (caci vine dintr-o gandire ajunsa la esenta), directa si onesta, tare mult mi-a placut si prefata autorului. Zice asa:
Despre retetele pe care le ofer cititorului nu pretind altceva decat ca sunt cele care si-au aflat confirmarea in propria-mi experienta si observatie si ca ori de cate ori am actionat in conformitate cu ele fericirea mea a avut de castigat.

Si asa:
Am scris aceasta carte animat de credinta ca printr-un efort bine indrumat multi dintre cei care se simt nefericiti ar putea deveni fericiti.

Stiu ce i-ar putea face pe unii sa ocoleasca aceasta minunata carte: credinta, discutabila, ca fericirea personala e o tema superficiala in lumea asta in care, uite, se face minerit cu cianuri, fetitele africane sunt mutilate si psihopatii masacreaza suflete pe patru labute. E cam aceeasi idee care duce la ridiculizarea volumelor de self-help si a cititorilor acestora sau la punerea lor in aceeasi oala cu ezoterismele adaptate la secolul al XXI-lea. Dar...offf... cand suntem singuri si putem fi noi, fara sa ne simtim presati sa fim agreabili, cool, interesanti si deosebit de in control, ne gandim la asta foarte mult: cum sa facem sa fim mai fericiti, de ce nu suntem destul de fericiti, de ce altii sunt mai fericiti decat noi, oare suntem fericiti?

Sa zicem ca 'In cautarea fericirii' e un fel de mixaj premium si genial intre filozofie si self-help de calitate, facut de un ganditor si un om fascinant si rafinat. Musai de citit macar o data si grozav de daruit de foarte multe ori.


PS: daca vrei sa te convingi rasfoind cateva fragmente, le gasesti aici pe cele care mi-au placut mie.
PPS: de-aici poti sa descarci volumul, in engleza si in ce format ti-o placea mai tare.

Sunday, September 22, 2013

Ceaiul de duminica (2)

Vaaai, ce-mi mai place toamna! Cel mai mult. Toamna e mai gustoasa, mai eleganta, are aerul mai proaspat si lumina mai blanda, e mai frumos colorata, are prune, struguri, pere, ceai cald si placinte, are scoala, rechizite, carti... Dintre lunile ei prea putine, o ador nespus pe octombrie si abia o astept. Pana atunci, o mica oda lunii septembrie :P

  • dar mai intai sa pornim muzica:
  • musai de vazut 'September' al lui Woody Allen. I love-hate him, pentru ca si el e nemilos cu toate personajele lui insa ti le arata astfel incat sa-ti vina sa le iei in brate si sa le mangai, sa le spui there, there, o sa fie bine. 'Where's the vodka?'
  • un fel de chestionar, puternic, direct si introspectiv, de facut poate chiar in dupa-amiaza asta, cu o cana de ciocolata calda alaturi. Nu neaparat de unul singur! Pentru ca dupa atatea luni de superficialitate de vara o sa te trezesti ca ai devenit, ca nu mai esti la fel cum iti aminteai si cum isi amintea.
  • the yumminess - the prettiness - the creaminess! Toate gramada, pe niste felii de french toast reinventat in tiramisu de catre Ioana, in mansarda ei cu bunatati. Nu am facut inca insa daca ma mai uit mult o sa ajung sa le visez si atunci nu o sa mai am scapare. Cand ai visat, e semn clar, domn'e! Am stiut ca e o reteta pentru mine atunci cand am citit "in acest amestec se lasa la inmuiat felii de paine (destule)" :D In traducere, multe.
  • articolul asta e in spaniola dar e cu fotografii, nu-i bai. Cele mai frumoase 10 peisaje din lume. Clasic, clasic, pun prinsoare pe zece prune carnoase ca stii deja sa-mi enumeri cateva. Am trecut pe lista mea cu lucruri-de-facut sa ajung la Yunnan, sa sed pe-o buza de deal si sa-mi balangan picioarele in gol, admirand peticele astea minunate. Cat de frumos trebuie ca arata toamna!

Thursday, September 19, 2013

:D

Munti de clatite cu gem, pe platoul cu flori roz si gri de la 'baba Veta'. Tavi cu placinta cu mere, calda, din care aveam voie sa adun cu lingura caramelul ramas. Multe galusti pufoase, in supe cu margelute galbene de grasime pe care ma chinuiam sa le unesc si ele nu voiau cu niciun chip. Dupa-amiezi calduroase in care, la trezire, primeam cate o farfuriuta plina cu samburi de caise sau alune sau seminte de dovleac gata curatate. Cana de cacao cu lapte cu urs si farfuria cu urs cu cele doua felii de paine cu unt si picaturi de miere. Cand am avut voie sa-mi administrez singura mierea, am promovat picaturile, le-am facut patura groasa de miere.

Rochita galbena de la serbarea la care am fost ratusca. Ciorapii trei sferturi cu doua cerculete portocalii; daca as fi stiut ca nu voi mai gasi in toata viata ciorapi mai frumosi de-atat i-as fi pastrat. Bretonul mereu tuns sui; cand am crescut chiar a ajuns sa se poarte :P "Rachetele" din molton verde. Cate o moneda de cinci lei in fiecare zi in care mergeam la atletism; o bagam in tenisi, intre talpa si soseta, o simteam sub degete la fiecare pas la antrenamente si apoi o pescuiam si-mi cumparam o prajitura.

Minunatul pulover gri-petrol, cu maneci lungi-lungi si decolteu barcuta. Cand stateam pe canapea, era vara si ne-ai facut unghiile cu alb. Cel mai chec bun. Borcane cu multe feluri de gem, dulceata de nuci verzi, dulceata de smochine si visine, ciocolatelele Sando, alea multe, pe care le-am gasit (desigur ^^) si le-am mancat si nu mi-ai zis nimic nici pana in ziua de azi.

Casa mereu curata, mereu ordonata. Halatul de baie cu buline maro si vinetii. Cateodata imi dadeai voie sa mananc cornuletele calde si eu eram foarte incantata. Duminicile in care faceam picnic in sufragerie, uaaau, ce-mi mai placeau!

Rochiile tale facute la comanda, care acum imi vin si mie. Inelul cu frunza si bobite de roua l-am pierdut si habar n-am unde. 'Budidemaca'. Dealuri de piure.

Nu-s' ce sa zic de faza cu nepotii si parcul, fac si eu ce pot ;)

Tuesday, September 17, 2013

Ersatz

-sursa foto-
Artificial, fals, imitatie, spune Wiktionary si da si exemple. Kitsch-ul, de exemplu, e cultura ersatz. Iar cafeaua din naut si cicoare e ersatz.

Sunday, September 15, 2013

Ceaiul de duminica (1)

Hey there!

-sursa foto-
Mi-am propus, ca tot lucrez intens la propria-mi disciplina zilele astea, sa reiau un bun obicei de hat, demult: sa te imbii duminica sa petreci juma' de ora citind niste articole sau vazand niste clipuri care pe mine m-au impresionat. O sa fie amestecate rau, ca si preferintele mele sunt eclectice. Adu cana cu ceai aproape si scufunda-te,  sa vezi daca ti-or placea :)

  • Care este legatura dintre un stil de viata mai degraba sedentar si nivelul de anxietate (nervi)? La rozatoare, mare. Da' nici cu noi nu-mi e rusine. La munca stam in fund, pe drum stam in fund, ne mai intindem putin sa ne odihnim dupa oboseala mentala, vedem un film, tot in fund, ca sa ne spalam creierii. De la prea mult stat in fund ne purtam urat cu partenerul, cu colegii sau ridicam tonul la copilul curios in loc sa-i explicam gentil ce-avem de spus, de la prea mult stat in fund dormim prost. Solutia e simpla si nu cere decat disciplina. Care e greu.
  • nicecream.fm, un radio inca nou si tare misto, cu mult funk, acid, lounge, jazz si diverse combinatii gustoase. Play that funky music, white boy :P
  • Vedere de sus. Foarte sus. Un set de fotografii fantastice, la care faci ochii mari-mari. Inca de cand si-a preluat postul in spatiu (haaa :P), astronautul canadian Chris Hadfield fotografiaza Pamantul de sus. De foarte sus. Abia acum am observat ce mult seamana partea de Orient Mijlociu a Asiei cu o foca fericita. Fara minge sau peste, doar foca. De sus se vad clar si faliile si modelele desenate de inginerii Dubaiului in mare. Jucaus Hadfield asta, imi place de el si stau cu ochii si pe contul lui de Twitter.
  • O stii pe-aia cu 'I felt like destroying something beautiful'? Asa si fotograful Martin Klimas, care a prins niste imagini magnifice cu flori care explodeaza. Foarte impresionant la nivel vizual, yet I can't help but wonder as to the whys.
  • Literary Jukebox, o inventie a-do-ra-bi-la! Un citat combinat tematic cu o piesa. How do you fall in love?
Daca ti-a placut sau ai sugestii, lasa-mi un comentariu. Duminica blanda si gustoasa in continuare!


Friday, September 13, 2013

Khwab*

Cand adormim si nu ne mai aparam, nu ne mai mintim, nu ne mai prefacem, nu ne mai ascundem, daca avem incredere, apar uneori in viata noastra piste de urmat, afirmatii si adevaruri despre noi. Unele sunt socante, altele greu de inghitit, unele ne amuza, altele ne irita cu insistenta lor, altele ne sunt atat de comune tuturor! Toti oamenii viseaza la un moment dat ca le cad dintii, ca sunt urmariti, ca aluneca si cad in gol, ca fac pipi, ca zboara, ca alearga, ca dau de gandaci.

-sursa foto-
Mai deunazi m-am trezit speriata, o tarantula mare si aurie venea chitita si degraba mergatoare spre mine. Prostioarele din popor spun ca o sa ma umplu de bani, ha. Unii domni fumatori de pipa would beg to differ. Si eu la fel, de cand i-am citit. Totusi, poate ma imbogatesc. Sau poate imi visez doar umbra. Fiind aurie, poate totusi ma imbogatesc. Sau ma imbogatesc devenind dictator si exploatandu-mi umbra :P

Ieri-noapte am visat in doua bucati egale, intrerupte de-o trezire. In prima parte, ca ma jucam cu o fetita adorabila pe care o cunosc dar pe care nu am mai vazut-o de ceva luni. Alergam, chicoteam, cantam, mare fericire pe noi doua. M-am trezit, am zambit, m-am culcat la loc si am visat ca ma jucam cu o alta fetita, pe care deocamdata o stiu doar din fotografii. Grasuna, bufleie si frumoasa foc, se prapadea de ras si eu simtem cum ma dor obrajii de la atata ras. Aici nu stiu ce zic prostioarele din popor, stiu doar cat ma intristeaza sa o aud pe mama ca ar vrea sa-si plimbe si ea nepotii prin parc cat mai poate inca sa mearga. Nu e ca si cum POT face ceva in directia asta, nu sunt porumb.

Intr-o alta noapte am visat o conversatie luuuunga. Ca si cum ar fi avut loc in viata reala, cu detalii ale fetei, gesturi, haine, scaune, masa, ceai (even my issues about tea have issues about tea :D). Din pacate, nu mai tin minte cu cine (un domn) si s-a mai si intrerupt la o idee misto. La trezire mi-am dat seama ca de cand am vazut vara asta seria de Befores (sunrise, sunset, midnight) tot visez conversatii lungi, statice, cu putina actiune. Am notat sa stau mai des de vorba cu mine.

Totusi, premiul pentru horror merge la visul in care un batran ma urmareste, alearga dupa mine cu o lama in mana, sa ma taie. Dupa ceva lupte si zgarieturi, ii iau lama si incep sa-l tai eu. M-am trezit in plin proces. Desigur ca mi-as fi dorit sa fi vazut inainte vreun Tarantino, sa justific sangele in exces. Nope, am fost doar eu cu gandurile mele din inconstientul meu... Sper ca rezolvarea problemei de care fug sa nu fie chiar asa sangeroasa.

Primul vis ever de care imi aduc aminte e tare frumos. Pe o intindere mare si alba de zapada, cu o padure in departare, e un fel de casa din lemn in forma de cupola. Deodata, cupola se deschide, cele doua parti culiseaza ca si cum ai deschide o carte, prin mijloc trece un tren rosu, pe niste sine care apar si ele din senin iar in mijloc sta ratusca galbena Gina, cu care ma jucasem toata vara la tara si care ma urma ca un catel. Adorable and very picturesque, I know, asa au spus toti cei carora le-am povestit. Probabil mirari copilaresti despre aparitia miraculoasa si ascunsa a vietii, the birds and the bees.

Tu ce visezi? Acum, in ultima vreme, des, demult?

*Khwab este Orasul Viselor in cartea lui Rushdie Luka si Focul Vietii. Acolo tot ce visezi noaptea iese pe strada si se intampla, devenind realitate.

Friday, September 6, 2013

Loden

-sursa foto-
"Formalismul britanic al imbracamintii lui impune multimii. Ce sansa mai au blugii si tenisii in fata costumului cu vesta din Savile Row, a camasii de pe Jermyn Street, a butonilor cu perle, a pantofilor de comanda, a lodenului din par de camila?"

Lo-quoi? am sarit eu cat 'colo.

Lo-pardesiu din stofa loden, o stofa groasa si impermeabila pentru ca pastreaza lanolina din lana (chez wiki).

LÓDEN, lodene, s. n. Stofă groasă și păroasă, de obicei impermeabilă. ♦ Pardesiu (raglan) confecționat dintr-o astfel de stofă. – Din fr. loden, germ. Loden.

lóden s. n., pl. lódene

LÓDEN ~e n. 1) Țesătură groasă, de obicei impermeabilă, folosită pentru confecționarea hainelor (pardesie, fulgarine etc.). 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. 3) Pardesiu făcut din asemenea țesătură. /loden
, germ. Loden (chez dexonline)


1 mm more knowledgeable ;)

Thursday, September 5, 2013

Under Pressure




Mergeam alene pe drumul dinspre facultate spre Universitate, cu mainile in pantalonii baggy de culoarea caramelului. Era soare, mie imi flutura in vant esarfa rosie, aveam castile in urechi si pe repeat Under Pressure. De cateva zile erau doar sase labute in casa, doua ale mele si restul gri, cu gherute si  foarte paroase. Nici nu stiam cum sa ma simt. Acum era soare, vant caldut, multa zi in fata mea. M-am asezat pe scari la TNB si am stat si m-am uitat la lume.

Pressure on people - people on streets

Stateam langa el la bar, pe un scaun inalt si in care nu aveam loc. Eu si fundul meu portie dubla. Bine ascuns sub pantaloni beige noi si rochita beige veche. Ma uitam la unghiile lui roase, scurte, urate, cu cuticule mari, la felul in care tine tigara. Ma gandeam ca nu-mi plac fumatorii, ca miros urat si nu au suficient self-control. Il masuram din cap pana in picioare, pe furis. Nici ochii albastri nu-mi plac. Nici parul blond. Cumva, el imi placea totusi (foartemultprea). A inceput Under Pressure si el fredona cu vocea aia a lui joasa si mi-a luat degetele in mana lui si s-a uitat la ele. Nici nu stiam cum sa ma simt. Insa pe interior senzatia imi amintea de o sticla de Schweppes azvarlita cat 'colo si-apoi deschisa asa ca am inceput sa vorbesc aiurea bla-bla-bla. I've got this finger oversensitivity, you know...

Insanity laughs under pressure we're breaking

Ma invarteam ca in cusca sub un platan mare de la intrarea in Herastrau. De o ora stateam la telefon. Nu lamuream nimic pentru ca niciunul nu voia de fapt sa lamureasca. Parca purtam o pereche de pantaloni prea culoarea pielii pentru birou si ma simtisem extrem de aiurea toata ziua respectiva, mai ales dupa ce primisem un compliment nepotrivit despre frumoasele buzunare din spate.

This is our last dance
This is our last dance
This is ourselves

Frig de inceput de februarie, imi pulsau tamplele asa de tare ca as fi jurat ca se umfla si se dezumfla vizibil. Cica alergam, ma rog, incercam sa ma tin dupa Niciu' si trageam in piept un aer rrrrece care ma ajuta sa invat, organic, alcatuirea si pozitionarea plamanilor pana la cele mai mici bronhiole. Ca un melc bleumarin, inaintam incet dar macar nu ma opream. Primele mele alergari au fost pe Queen. M-au enervat rrrau de tot si m-au ajutat sa ma tin dreapta, cu barbia inainte. Freddie poise.

but it's so slashed and torn
why, why, why?


M-as fi tavalit de ras daca as fi avut loc suficient in fotoliu. La lumina calduta a lampadarului, sub patura cu dreptunghiuri roz, nu ma mai puteam opri. Nici ea. Abdominalii laterali mi se blocasera si ma dureau obrajii. Scream le miaaaaau :))

Watching some good friends
Screaming 'let me out'



Pe 5 septembrie 1946 s-a nascut Freddie Mercury