Wednesday, July 3, 2013

Fragmente din "Durabila Iubire", Ian McEwan

"(...) o istorie despre fixatii si erotomanie reconvertita in fervoare religioasa, despre egoism si dragoste impinsa la extrem".

-sursa foto-
Mi-am amintit si de ce nu am reusit sa trec, in cateva randuri, de primul capitol, acum niste ani. Pentru ca
"acum niste ani" inseamna 2007 si 2008, cand functiona, cu ingaduinta, un singur sfert din mine, restul incercand sa se prinda ce anume se intamplase. Primul capitol este o descriere lunga si inceata a unui pumn de minute, din unghiuri si perspective diferite. Eu iubesc descrierile si le parcurg inceeeet, ca sa-mi pot desena in minte. Totusi, sunt de parere ca McEwan chiar exagereaza putin cu acest inceput, if you know what I mean.


Stop cadru.
"Permiteti-mi sa operez un stop cadru - nemiscarea aduce siguranta - pentru a va descrie cercul." - M-a dus cu gandul la cat de abili am deveni in propriile noastre vieti daca am putea lucra cu stop cadre si nu cu o curgere implacabila si de neoprit. Rewind, erase, fwd, actiune.

Obsesia
"Eu stiu deja o multime despre viata ta. Mi-am asumat aceasta sarcina, aceasta misiune. M-ai atras in existenta ta zilnica si mi-ai cerut imperativ sa o inteleg. Si nu pot sa iti refuz nimic. Daca ar fi vreodata sa dau examen din viata ta, am sa ies primul, fara nici cea mai mica greseala. O sa fii atat de mandru de mine!"- Aici am inghetat putin si am hotarat sa scriu mai des despre carti pe blognaiv si mai putin despre mine. Sau mai cu grija pentru intimitate si mai neutru. Must do.

Sablonul multor suferinte sufletesti
"Statea ghemuit intr-o celula pe care el singur si-o construise, cautand intelesuri, inventand schimburi inexistente, cu universul lor dramatic de speranta si dezamagire, scrutand permanent lumea fizica, intamplarile ei aleatorii, zgomotele si culorile ei haotice, in cautarea unor corelative ale starii sale afective - si gasindu-si intotdeauna satisfactia." - Basically, te inchizi singur si continui sa ai incredere in GPS-ul intern dezarticulat.

Cele mai buze frumoase
"Buzele Clarissei mi-au conturat numele, dar nu s-a auzit nici un sunet, nici macar respiratia. Nu-mi puteam lua ochii de la buzele ei. Atat de suple, atat de lucioase in plinatatea culorii lor naturale. Rujul a fost inventat pentru ca femeile sa se bucure de varianta mai saraca a unor buze ca acestea.
- Joe..., au rostit din nou buzele." - :D Din simpla incantare feminina.

Administrativele si iluzia controlului
"La final, aveam patru pagini de extrase, din care am facut trei copii, pe care le-am pus in trei mape de plastic. Activitatea aceasta calma m-a introdus intr-un fel de transa organizatorica, iluzia administratorului ca toata nenorocirea lumii poate fi tinuta sub control cu ajutorul unui procesor de text, al unei imprimante cu laser si al unei cutii cu clame." - Pe care transa eu o ador. Sa fie ordine, lumina si claritate si totul sa fie sortat dupa minim trei parametri! Te pomenesti ca oi fi vreun soi de control-freak.

Geneza frecarii
"Era o perioada calma a zilei, dar a trebuit sa stau mai bine de o ora in sala de asteptare. Acolo unde nevoia umana de ordine se intalneste cu tendinta umana de a crea haosul, unde civilizatia se izbeste de nemultumiri, descoperi frictiunile si o mare cantitate de uzura. Se vedea in gaurile zdrentuite ale linoleumului de pe fiecare prag al fiecarei usi, in crapatura serpuita, verticala, a geamului givrat de dupa ghiseul de la intrare si in aerul cald, epuizat (...)" - Ca la oameni: unde se intalnesc doua tendinte / fiinte opuse. Frecarea si unele interactiuni ne provoaca basici.

Unele rabdari
"Rabdarea lui demonstrativa era o forma de batjocura." - Cred ca aici au actionat amintirile care ne chinuiesc :P Am simtit de ceva ori privirea aia milos-rabdatoare, adresata unei fiinte sub-inteligente.

Ostil
 "Am inceput sa cred ca poate nu ma uraste, la urma urmelor. Avea o atitudine la fel de ostila fata de porridge ca si fata de mine." -  :P I-o fi gresit cu ceva porridge-ul.

Bliss: o fotografie minunata
"Copacii care margineau strada linistita formau un tunel de lumina verde, spart de punctulete stralucitoare (...)"

Devenim ceea ce suntem
"Dar anii ne inaspresc, facand din noi ceea ce suntem (...)"

Copiii
"Nici pana acum nu am reusit sa ma dezbar de sentimentul acela de mandrie combinata cu acceptare pe care il traiesc ori de cate ori ma ia de mana un copil. M-au tras deoparte, catre mica plaja noroioasa unde ne-am oprit, cu fata spre intinderea maronie.
- Acum, mi-a poruncit Rachael, spune-i si lui Leo. Spune de la inceput, rar, povestea aia cu raul." - Deci asta sa fie? Mandrie cu acceptare?

4 comments:

Miha said...

Astept cu nerabdare (sau cu rabdare, cum zici tu) si recenzia. Am si eu cartea da m-a incurcat numele autorului ;) Daca zici ca-i buna, o citesc.

Dănu said...

McEwwwwan :P Cred ca fac si-un fel de recenzie, din pacate va fi majoritar analiza, you know me...

Magarul de Aur said...

Stop-cadre, pepushe ;)

Dănu said...

Haoleu, multumesc. Ups, big ups :(