Tuesday, March 19, 2013

Orasele Invizibile, Italo Calvino

"Orasele Invizibile" este o carte cum rar am mai intalnit. Are rama ca un tablou, e in proza desi este o poezie extinsa pe o suta si ceva de pagini si vorbeste despre orase si calatori desi se refera la tipologii de femei si variatele minunatii pe care acestea le ascund, le arata sau le ofera, la amintirile si gusturile pe care le lasa.

Mi-a placut la ea si ilustratia copertei si traducerea (rafinata si frumos curgatoare, de Oana Bosca-Malin) si granulatia hartiei... sa spun drept, m-am cam indragostit de cartea asta si imi bate inima putin mai tare cand ma gandesc sa mai citesc si alte lucrari de-ale lui Italo Calvino.

Stii parerea mea, cel mai bun cadou este intotdeauna o carte. Ei bine, "Orasele Invizibile" este o carte de daruit iubitelor, fie ele actuale, foste sau viitoare-iar-ele-nu-stiu-inca. Iubitelor si femeilor minunate care ne sunt prietene, a caror delicatete sau forta o admiram. Cu un ambalaj frumos si-o mana de vorbe scrise cu sinceritate in dedicatie, you'll go a long way ;)

Povestea este a hanului Kubilai, stapanitor peste lumi intinse, care asculta, la ceas de ragaz, pe-nserat, istorisirile calatorului Marco Polo despre orasele intalnite in calatoriile sale. Marco Polo si Kubilai Han nu vorbesc aceeasi limba. Totusi Kubilai intelege tot ce are de spus calatorul. De foarte multe ori, cei doi nu fac decat sa isi stea alaturi, in tacere. La un moment dat Kubilai devine Povestitorul, caci asa se intampla cu orice Povestitor de seama: creeaza un altul. Isi descriu fragmente de orase, isi evoca dimineti, isi picteaza reciproc varstele de aur ale unor orase atat de magice incat si ei se intreaba daca exista. Daca au existat vreodata.

Iata ce se povesteste despre intemeierea Zobeidei, orasul alb:

"(...) oameni de natii diferite  au avut acelasi vis, au vazut o femeie care alerga noaptea intr-un oras necunoscut, o vedeau de la spate, avea parul lung si era goala. Au visat ca o urmaresc. Si, tot alergand, fiecare pe rand a pierdut-o. Dupa vis, s-au dus sa caute acel oras; nu l-au gasit, dar s-au gasit intre ei; au hotarat sa construiasca un oras aidoma celui din vis."

La orasul Despina se ajunge in doua feluri si orasul se arata diferit privitorilor, in functie de cum s-a ajuns acolo. Leonia se reface in fiecare zi; totul este proaspat si neatins, ad infinitum. Zirma este orasul redundant, care se repeta pentru a se fixa mai bine in minte, pentru a nu se mai sterge niciodata. Tamara este un oras adanc, ascuns, labirintic, in care tot ce vezi are o semnificatie anume, ascunsa; pleci din Tamara cu obiceiul de a cauta semnificatii. Valdrada este orasul dublu: este Valdrada reala si Valdrada cea oglindita; aici oamenii se comporta cu mare grija si nu lasa nimic la voia intamplarii pentru ca oglindirea da o demnitate speciala vietii. Eutropia, orasul mercurian, nu este unul ci toate orasele laolalta. Sunt si femei asa. Nu?

"Cea care comanda povestea nu e vocea, e urechea..."

Imi pare foarte rau ca nu stiu cum sa-ti povestesc despre poezia din "Orasele Invizibile". Poate ca e mai bine asa: povestea ti-am spus-o eu si poezia o descoperi tu.

Aceasta recenzie face parte din campania vALLuntar, editia a doua, initiata de grupul editorial ALL, cu sprijinul Romsilva. La fiecare 15 comentarii stranse la o recenzie, Romsilva si All planteaza un copac in zone despadurite din Romania. Pana acum s-au strans, crenguta cu crenguta (a se citi comentariu cu comentariu), 230 de brazi, molizi, pini si stejari.

Te rog, lasa si tu o crenguta :)

35 comments:

aspam said...

pe asta n-am citit-o inca, dar mi-a placut de la Calvino trilogia :D
cand termin teancul imens de pe noptiera, poate ma apuc de Orase :)

Niciul said...

Iar mi-ai facut pofta sa te citesc si sa citesc. Probabil ca printre viitoarele mele lecturi o sa se afle si domnul Calvino asta, ca tot ma intrebam cum o fi. Pentru ca ce-ai spus tu- Marco Polo, calatorii, femei, enigme, povesti, poezie- suna tare bine!

:) Totodata, m-as bucura sa se lipeasca si crenguta mea de altele si uite asa, se face un copac! Un stejar oare( ca tot am mai avut noi de-a face cu puieti de stejar)?

Dorin said...

O incursiune in lumea Asiei Centrale prin intermediul unor povestiri in interiorul altei povestiri. Imi aminteste de stilul abordat de Mihail Sadoveanu in cartea unde actiunea se petrecea la un celebru han. Ma pasioneaza romanele care descriu misterioasa lume a Asiei Centrale. La temelia oricarui oras din acea regiune in mod cert se afla o legenda. Mi se pare cu atat mai interesant sa aflu faptul ca multe din legenedele acestor orase au in centru o femeie fiind cunoscut statutul femeii in acea lume.

Ioana_du said...

Ia sa vedem, de data asta reusesc sa postez comentariul? :)

Sounema ca m-ai facut curioasa cu cartea asta, ca pare a fi pe gustul meu si ca ma gandesc sa verific asta :)

Angelica Necula said...

să nu-ți pară rău că nu ști cum să povestești despre poezia din ,,Orașele invizibile”, bucurăte că ai stârnit în noi plăcerea de a citi această carte. O rămurică, să ai spor.

Danonino said...

@aspam: notat. Care e titulul original? Ca nici pe amazon nici pe wiki nu am gasit ceva similar cautandu-l pe Calvino.

Eu am problema listei, pentru ca sufar de OCD si scap iute de teancuri: pun cartile pe o lista de viitoare lecturi si uneori mai sunt multe bulinute pana departe.

@Niciu': iti imprumut eu cartea :P Cred ca stejar va fi, ca se planteaza in functie de specificul zonal si de judet, iar la noi stapanesc foioasele.


@Dorin: Creanga de Aur? Si eu m-am gandit la asta. Ca as mai citi niste Sadoveanu. Pacat ca la scoala se invata comentarii si nu pofta de citit.

Eu visez sa calatoresc pe-acolo, intr-o buna zi :)


@Ioana_du: stiu sigur, give or take a few, ca ti-ar placea. Cand ai chef si timp, imprumutam.


@Angelica: multumesc frumos pentru ramurica :) Sa ajungi sa citesti "Orasele Invizibile", este una dintre cartile care nu se mai sterg din minte.

Dorin said...

@Danonio
Era vorba de "Hanul Ancutei".

rusoaica said...

Tu în mod sigur știi cum să stârnești curiozitatea în cineva. Foarte fain scris „Marco Polo și Kubilai Han nu vorbesc aceeași limbă. Totuși Kubilai înțelege tot ce are de spus călătorul”. Idealism tot mai rar întâlnit.
Asta ar fi cam a doua recomandare de carte de la tine. Și din descrierea ce i-ai făcut-o, abia aștept să o citesc. :)

A promise is a promise. Asta e din basmul cu Regina Furnica :)) :P

Silvia Surdeanu said...

Mereu o carte primita in dar va fi un cadou frumos, indiferent de subiectul ei :). Laudabila initiativa cu copacii. Mult succes!

Oana said...

Este interesanta cartea, mi-ar placea sa o citesc. Poate o primesc cadou :P

Regainia Najet said...

Greu de descris poezia unei carti, scopul a fost atins, mi-a starnit curiozitatea. O carte pe care o voi cauta.

X-GAMER said...

Foarte interesant...unde o gasesc?

Cristi said...

Ce frumos mai scrii tu despre carti...Ti-am spus ca intr-o seara, foarte tarziu, citind o postare pe blogul tau naiv, am simtit deodata ca mi-am (sau mai bine zis "mi-ai") amintit ceva ce uitasem demult? Uite-asa am inceput SA CITESC din nou dupa o pauza de muuulti ani, poate prea multi… Multumesc!

Iulia said...

Italo Calvino...long time no see...cam asa din facultate! Am si uitat de existenta lui so thank you for the recommendation! Am sa caut cartea si o s-o citesc! Multa bafta la impadurire!(Mentala si fizica! :-))

Anonymous said...

sa imi da-ti si mie un brad ..stejar sau macar un salcam dupa aceea ms :)))

Ccrissa said...

Foarte frumoasa ideea , sper ca vei strange cat mai multe comentarii :)

Iulia Kelt said...

încă un cometariu și de la mine. cu mențiunea că am să citesc cartea cu prima ocazie.

Me,myself and I said...

Daca as putea,as lasa 100 de crengute.Si totusi,bafta!

elena said...

hai sa imi lipesc si eu o crenguta la pomisorul vostru.. mult succes!

blogulfarabec said...

vine alene si o crenguta de la mine..:)

aspam said...

@danonino
trilogia nu are titlu, insa ti le zic separate:
- Vicontele taiat in doua
- Baronul din copaci
- Cavalerul inexistent
aparusera mai demult in colectia Univers

LauraG said...

O crenguta si de la mine. Cartile si padurea merg bine impreuna.:)

ghemotocul said...

Ce alta zi mai potrivita pentru a comenta aici decat Ziua mondiala a Poeziei SI Ziua Internationala a Padurilor si Copacului.
D pe mine m-ai convins, cand ma eliberez din casa o fur si o citesc. Multumesc anticipat pentru imbold!

Catishoru said...

@ Danonino: Suna promitator! S-o facem posta! :D Multumim pentru recomandare!

@ Ghemotoc: tie sa ti-o trimitem prin posta? :D Sau nu primesti nici postasi? :))

Danonino said...

Hai ca am strans deja de-un stejar si va foarte multumesc pentru asta. Ia, sa o luam in ordinea comentariilor de pe tricou.

@Dorin: musai de citit niste Sadoveanu, adica.

@Rusoaica: ma bucur ca te-am facut curioasa, ia sa citesti si sa pretinzi aceasta carte in dar de la domnii din viata ta :P Sau sa-i intrebi cu ce oras te-ar asemui pe tine.
PS: atata amar de armata ati strans dumneavoastra? Sa va gasiti de lucru in domeniul lobby-ului, you're quite a talent :)

@Silvia: daaaa, cadoul ideal, indiferent de anotimp :P Multumesc pentru crenguta!

@Oana: universul poate conspira la asta, mai ales daca lasi indiciile cui trebuie ;)

@Regainia Najet: dar nu imposibil, unora mai priceputi la vorbe le iese. Multumesc frumos pentru vizita!

X-Gamer: la capatul primului link din recenzie, in librarii si mai ales la bibliotecile publice. Dar mai ales in librarii, e carte cu care poti impresiona pe cine vrei :P

Danonino said...

@Cristi: desi efortul a fost al tau, ma bucur ca am facut un inceput de bine. Ai citit Kerouac, "On the Road"?

@Iulia: multumesc frumos pentru comentariu. Retin ideea cu impadurirea mentala, foarte tare conceptul!

@Anon: desigur. Vom pastra un stejar pentru dumneavoastra :)

@Ccrissa: amen! Multumesc pentru comentariu!

@Iulia Kelt: cool name you have. Foarte recomand cartea. Multumesc pentru vizita, do come back :)

@You, yourself and you again: cu o singura crenguta se ajunge departe, multumesc frumos.

@Elena: crenguta cu crenguta se fac stejarii falnici, saru'mana!

@Denis-fara-bec: multumeeesc!

@aspam: aham, era o trilogie neoficiala. Caut si citesc musai, multumesc.

Danonino said...

@LauraG: da, un fel de circuit al celulozei in natura :P

@Ghemotoc: noi frumos va multumim / impreuna ca cladim / un stejar. (:P)

@Catishoru': desigur, e disponibila pentru imprumuturi. Multumesc pentru comentariu :)

raluka said...

abia astept sa descopar poezia

Razvan said...

frumoasa recenzia ta, cred ca oricine o citeste isi va dori sa ajunga in posesia cartii :)

Amina Cernat said...

Am si eu crenguta mea, mai e loc la pomisorul vostru? :-)

Oana said...

foarte frumoasa recomandarea, abia astept sa o gasesc si sa o citesc. multumesc

Danonino said...

@Raluka: incepe chiar de pe prima pagina si o sa-ti placa :) Multumesc frumos pentru vizita.

@Razvan: saru'mana, esti amabil cu mine. Multumesc frumos :)

@Amina: berechet, stejarii au coroana bogata, saru'mana!

@Oana: mu-sai, e minunata. Ca un balon de sapun sau ca un nor :)

Cupcake said...

foarte interesanta!multumim pentru recenzie!

Danonino said...

Cu drag, Cupcake, cu drag :)

Pellegrini Nicoleta said...

Oraşele invizibile este unul din acele romane care pot fi privite din mai multe unghiuri pentru a înţelege de fiecare dată altceva în ele. Dintre toate oraşele descrise şi care m-au făcut să mă gândesc la un milion de lucruri odată, câteva mi-au plăcut mai mult decât celelalte. Mi-a plăcut Bauci, Adelma, Alagura, Eudosia, Ipazia...Fiecare oraş fantastic, are un nume de femeie, si cum fiecare femeie are un mic secret, nu ne ramane decat sa decoperim ce ne ascunde fiecare oras...Cred eu ca fiecare dintre cei care am citit cartea, am cautat orasul la care visam ...sa traim...sa iubim...