Friday, January 11, 2013

"Despre ploaie" - Martin Page

Cand mai prinzi o zi cu ploaie, ia cartea asta in mana, baga-te sub o patura si citeste-o pe fundal de picaturi in geam. Eu asa am facut si tare mi-a placut.

Cartea asta a lui Martin Page (ca mai toate, if you ask me :P ), citita pe uscat, e un fel de pierdere de timp si de hartie. Melancolica, prea dulceaga, delicata, pe alocuri foarte exagerata, nu mi-a spus mare lucru la o prima rasfoire si citire in diagonala. A tinut cineva sa mi-o imprumute, desi mi-am exprimat rezerva fata de Martin Page. Nu cred ca m-a auzit si de data asta a fost bine :)


Am petrecut o ora citind amuzata si induiosata o scurta colectie de ganduri ale unui indragostit, ba chiar ale unui amant al ploii. Am rezonat (caci si mie imi plac ploile, atat cele vazute si auzite de la geam cat si cele simtite pe piele, nas si crestetul capului), am strambat din nas, m-am minunat sa aflu cum ii acopera ploaia pe iubitii pasionali si cum ar trebui sa primeasca ea, ploaia, Premiul Nobel pentru Pace: se pare ca pe timp de ploaie s-au pierdut cele mai multe razboaie, caci tintele devin aproximative, armele high-tech dezamagesc iar sistemele de ghidare a rachetelor sunt date peste cap. In acelasi timp, pielea umana, elasticizata, se raneste mai superficial.

Pe fundal de picuri de ploaie, a fost un deliciu. Nu stiu daca i-as mai da o sansa domnului Page, insa stiu ca as cumpara aceasta carte pentru altii. As darui-o fetei delicate, care de multe ori pare ca vine de pe taramul zanelor, pentru ca, mai mult decat eseuri, scurtele texte par poezii. As darui-o domnului serios care scrie, in intimitate, poezii iubitelor lui. As darui-o omuletului plin de viata care ar iesi la o plimbare prin ploaie. Intr-o zi buna as risca putin si-as darui-o si tristutilor carora o ploaie le strica ziua iremediabil.

-ploaia si iubitii...-
-... si fundalul sonor-



















Bineinteles, eu, cu preconceptia mea despre scrierile domnului Martin Page, nu-i fac acestei carti dreptate. Asa ca am selectat niste vorbe care pe mine m-au miscat. Les voila:

"Ploaia este cuvantul de recunoastere printre cei ispititi de o oarecare suspendare a lumii."
"Numai atunci cand ii cade ceva in cap (apa, nenorociri, dezamagiri in dragoste...) incepe si omul sa isi cunoasca aproapele, sa-si puna intrebari si sa caute rezolvari." 
"Muzica a fost inventata pentru a compensa absenta ploii."
"Cautam sa ne adapostim cand e timp urat ca sa uitam de fapt cat e ceasul si cat de aproape suntem de moarte. Umorile Pamantului ma trezesc: trebuie sa muncesc si sa iubesc. Nu va mai fi a doua oara."
"Incepem sa inflorim odata cu caderea ploii. Fertilitatea este o stare de spirit. Muguri, frunze fragede, idei incep sa creasca. Noi le culegem roadele."
 

PS: daca nu ploua si tu vrei sa o citesti... ca la carte, deschide site-ul asta care iti ploua cand, cum si cat vrei tu. Chiar si in serile caniculare.
PPS: ai vazut ca faviconul site-ului lui Martin Page ploua?
PPPS:

No comments: