Monday, September 10, 2012

Numinos

NUMINÓS s.n. (Fil.) Termen folosit pentru componentele iraționale ale categoriei religioase „sfânt”, din care a fost eliminat conținutul moral. [Cf. it. numinoso]. 

din dexonline 

C.S. Lewis il defineste cam asa (extrem de aproximativ si din memorie) in "Despre lumea aceasta si despre alte lumi": o tulburare profunda, amestec de infiorare, uluiala, sfiala si un fel de umilinta in fata sacrului. Ca si cum ti s-ar spune ca in camera alaturata este un duh puternic.

Eu, asa nestiutoare, as zice ca dai de numinos si cand umbli pe munti si cand stai prin preajma copiilor mici. 

Wednesday, September 5, 2012

Mici-mici...

...bucuriile mele. Da' dese ca firele de nisip si la fel de aderente. Zic saru'mana to whom it may concern pentru procentul urias de superficialitate-naivitate cu care m-a trimis in lume, s-o amusin, s-o miros, s-o ating, s-o gust si sa ma minunez de ea.

To name but a few of the latest:

  • iaurt grecesc cu miere si-o lingurita mov cu coada lunga.
  • mersul descult, pe suprafete cat mai variate. Arsura de pe asfaltul incins, textura din pietris, gadilaturile din pamantul ud, racoarea podelei din caramida, mangaierea din lemn, caldura din covorul persan. Pe cauciucul ala protectiv din zonele de joaca ale copiilor nu am mers inca, da' tare curioasa sunt cum se simte.
  • The Great(est) Pretender (ever!).
  • broderia roscata de pe marginea multor frunze. Ce eleganta prevestire a toamnei!
  • patiseria din statia de tramvai de pe Armand Calinescu. Am ... un petit faible* pentru domnul de-acolo, bland, inalt, cu unghii frumoase si voce de-aia topitoare. La ce elegant se poarta cu clientii, il suspectez a fi owner-ul. Asa un ayran bun au acoloooo... Da' si daca n-ar fi avut :)
  • cand ii vad pe geam pe domnul si doamna Voica, la brat, indreptandu-se spre piata, diminetile.
  • joaca cu Ioana. Acum exploram codrii de arama ai metocului si invatam sa o mangaiem pe pisi, sa nu o batem sau tragem de coada pentru ca o doare si se supara si-apoi ne zgarie. Si sarim pe aleea din caramida si ea spune aproximativ "falobigot", adicatelea "follow the yellow brick road".
  • sardinele. I don't know what's gotten into me. Mananc scoli intregi. Universitati de sardine isi vad carierele si visurile de marire ingropate in sucul meu gastric. Le si cant, slava cerului ca sunt deja in raiul sardinelor si nu ma mai aud: "ce sa fac daca-mi placi? / spune-mi tu daca-i vina mea / vreau sa te ocolesc, sa nu te mai iubesc / dar ce sa fac, daca-mi placi?" Pe rafturile megaimage, cum le vad, iar imi plac.
  • descopar tot felul de poezii simpatice de-ale lui Arghezi. Ghici unde :P
  • sa numar zilele pana la Balcic.
  • o rochie pe care am cumparat-o mai demult, din motiv de indragostire subita, de-aia de te lasa fara aer, si am uitat de ea, caci era iarna si volanele care nu se vad, se uita. Am regasit-o la inceput de septembrie si mai lipseste putin sa si dorm in ea, in rest o port peste tot. Awwww, puppy love.
  • am invatat de la Ovidiu si Lavinia sa fac stelute mici origami. Si fantazez la borcane din sticla de variate marimi, pline cu stelute de-astea. Mici si incredibil de dragalase si usor de facut.
  • dupa-amiezele de citit in Ioanid si diminetile de idem din curtea Stavropoleos.
  • mirosul de toamna din aer.
E plina-ochi lumea cu minunatie care sta si asteapta sa fie vazuta si incercata. 

*Alain Delorme

Sunday, September 2, 2012

Odata si o data

"O data, o data!", repeta entuziasmata si cu sclipiceli in ochi micuta mea prietena Ioana, cand ii place ceva si mai vrea. Mai zice si "Oana, Oana!" cand vrea sa faca chiar ea. Inca nu-i ies trei vocale consecutive.

Asta e gandul care ma consoleaza si pe mine cand dau de un om misto cu care nu reusesc sa ma inteleg. Il admir dar nu gasesc drumul spre el. Nu ne putem incalzi unul langa altul. Deocamdata.

Dincolo de frustrare, de iritare si de nervi, stiu ca exista luminita faptului ca Universul nu lasa lucruri neterminate. Nu-i place sa ne lase sa murim prosti si incearca de cateva ori sa ne invete lectii. Baiat de treaba, Universul. Ce n-am reusit sa facem impreuna acum o sa facem ceva mai tarziu.

"O data", poate chiar de mai multe ori, l-am calcat pe coada, am spus ce nu trebuia. "O data" nu am inteles, poate chiar de mai multe ori.


Ca Ioana (slightly less adorable, nevertheless), imi repet si eu, inghitindu-mi frustrarile si busiturile de moment: "Odata, odata..."