Tuesday, September 28, 2010

Fragmente umbroase

"El (Baruch Spinoza) a inteles puternica inclinatie a tuturor oamenilor de a dezvolta o viziune a adevarului care favorizeaza circumstantele intamplatoare ale vietii noastre. Megalomania poate fi esafodajul invizibil al religiei, politicii si ideologiilor."

"Sub fanteziile civilizatoare ale oricarei institutii se ascund problemele arhaice ale managementului axietatii si ale intereselor personale."

"Doar eul conventional isi imagineaza ca trebuie sa fie rational, previzibil, docil."

"Dar nu este sarcina noastra de domeniul Umbrei tocmai iertarea de sine, nu negarea, ci acceptarea de sine? Cum te pot accepta pe tine daca nu ma pot accepta pe mine? Cum te pot iubi pe tine cand ma dispretuiesc pe mine? Daca ma dispretuiesc, nu este asta o dovada a inflatiei eului? Unde scrie ca trebuie sa fiu perfect, ca mi se cere mai mult decat imi permit limitele mele omenesti? Iluzia perfectiunii se aseamana paradoxului ca, in clipa in care cred ca sunt virtuos, ma fac vinovat de aroganta. Invers, cand ma simt teribil de nenorocit, ma fac vinovat de inflatie morala, pentru ca astept mai mult din partea mea decat este capabila o fiinta umana."

"... dar cea mai adanca rana este instrainarea de sine si de ceilalti."

Am visat ca il inchid pe blognaiv pentru ca nu ma mai reprezinta. Explicam asta cuiva. Imi tineam mainile in buzunarele pantalonilor gri cu liniute. Au pantalonii aia niste buzunare atat de fine si care se simt atat de genial pe piele incat imi vine sa stau numai cu mainile in buzunare si sa imi desenez liniute si rotocoale pe coapse :P Si in timp ce explicam am scos mana stanga din buzunar ca sa ma fac mai bine inteleasa. Mi-am vazut mana cum explica si ea.

Citesc despre Umbra pentru ca m-au ingrozit niste oameni mai mult decat era cazul. Si treptat, pe masura ce avansez cu lectura si cu analiza, imi apar in viata situatii in care ma confrunt chiar cu dumneai, cu Umbra. Am hotarat sa-i fac loc, sa-i fac spatiu. Sa vad ce poate ea si ce pot eu.

I'll be weird these days, mind you.

No comments: