Monday, August 17, 2009

(orice) si plang.

Eu plang des si usor. Aceasta caracteristica nu o sa ma omoare in schimb imi va permite sa tezaurizez o gramada de momente jenante. Sa nu mai vorbim de cat de prost se simt cei din jur cand... le plangi in fata.

Macar de-as plange si eu ca o lady, cu lacrimile croindu-si drum incetisor pe obraji si-atat. Nu si nu. Mie imi tremura buza de jos, mi se schimba vocea, imi curge nasul si ma inrosesc. So not lady-like.

Am plans la Up. Cine mai plange la filme de animatie??!? La Harry Potter&the Half-Blood Prince. Citind in metrou o cartulie de vara de-a lui Marc Levy sau acasa, citind Jurnalul Oanei Pellea. Sarea camesa, pardon, tricoul, de pe mine.

Coliba Unchiului Tom... doamne, cata cruzime intr-o carte "pentru copii". La telefon, cand imi povestea un bun prieten despre nefericirile lui.

Mai deunazi mi-a tinut o venerabila si afectata madama un mic curs de eticheta. De la vreun Everest inaltime si cu o flegma princiara mi-a spus, dupa ce mi-am cerut scuze pe cat de frumos puteam si i-am oferit o explicatie, ca e de-a ajuns, draga, sa-mi cer iertare umil si apoi sa tac din gura, sa nu mai ofer explicatii pe care nu mi le-a cerut nimeni... Eu i-am zambit pe cat imi mai permitea buza de jos, mi-am cerut scuze iar si am facut un stanga-mprejur, macar sa nu plang in fata ei. Ghici ciuperca din ce sunt facute procentele alea de apa pe care le contin si eu, ca orice om.

Astazi chiar m-am ingrijorat pentru mine, privindu-ma din exterior :) In 335, pe la Iancului, am dat iar de Roxana, despre care am mai scris in postul asta. Nu a mai recitat Luceafarul ci o serie de rugaciuni, finalizata cu Crezul. Il stiu din clasa a doua, de la Parintele Adrian. Ma mai verific din cand in cand la "versuri" cu Niciu, care are o memorie fascinanta. Stateam pe scaunul de la geam, cu o carte pe genunchi. De economie, asa ca sigur nu eram prea emotionata de lectura.
Si batea soarele si eu as fi avut nevoie de o pereche de ochelari cu lentile inchise la culoare.

Astept cu deosebit interes sa lacrimez citind pledoaria lui Walter Block privind libera imigrare. Sau, de ce nu, reamintindu-mi clasele de neurotransmitatori. Acetil*sniff-sniff*colina.

No comments: